Dincolo de viață e tot viață; moartea-i doar o poartă.

duminică, 1 iulie 2018

O substanță nocivă cu efect de feminizare este prezentă în organism la 86% dintre adolescenții examinați. Care este originea substanței?


Primele care au observat că bărbații tineri din ziua azi sunt, parcă, ceva mai efeminați, mai puțin masculini ca niciodată, decât tații și bunicii lor, au fost… femeile. Urmașele Evei sunt cele care deplâng tot mai des lipsa de curaj și de fermitate a multora dintre tinerii reprezentanți ai „sexului tare”. Până și moda vestimentară masculină a prezentului ar putea să ne dea de gândit, deoarece seamănă din ce în ce mai mult cu moda feminină, prin culori, accesorii, piese vestimentare.
Dacă mulți dintre bărbații de azi sunt ciudat de efeminați – pe plan psihologic, comportamental (inclusiv vestimentar), acest aspect s-ar putea să nu fie, așa cum zic unii, doar urmarea suspendării stagiului militar obligatoriu, a creșterii „în puf” sau a modei bizare promovate în scopuri perfide. De faptul că bărbații adevărați sunt tot mai rari ar putea fi responsabile și chimicalele ingerate zilnic, pe neștiute, odată cu alimentele.
O astfel de substanță chimică, ce exercită efecte similare hormonilor feminini, este bisfenolul A (BPA), fiind incriminat pentru creșterea numărului de cazuri de cancer de prostată și cancer mamar. Bisfenolul A este prezent, adesea, în recipientele și ambalajele de plastic, precum și în bonurile de casă. BPA este o substanță chimică utilizată încă din anii ’60, care imită destul de fidel efectele estrogenului (hormon feminin). Un recent studiu al Universității Exeter din Marea Britanie a arătat că, la 86% dintre cei 94 de adolescenți de la care au fost preluate mostre de urină, bisfenolul a fost prezent în organism.
Datorită acțiunii similare a bisfenolului cu hormonii estrogeni, acesta produce diminuarea cantității și calității spermei, precum și infertilitate masculină. Dacă la nivel fiziologic produce asemenea efecte, nu ar trebui să ne mai mire, până la urmă, nici schimbările psihologice pe care le-ar putea induce, în concret comportamentul mai puțin masculin al unora dintre urmașii lui Adam.
O veste destul de neplăcută este că evitarea bisfenolului A este destul de anevoioasă, de vreme ce extrem de multe dintre ambalajele alimentare îl conțin. E foarte dificil să știm în permanență care alimente au fost contaminate cu BPA și care nu, arată prof. Lorna Harries, coautor al studiului. Agenția Europeană pentru Produse Chimice a reclasificat BPA ca substanță care ar putea avea efecte serioase, îngrijorătoare, asupra sănătății umane.
Chiar și alimentele care par mai sigure, deoarece nu sunt ambalate în plastic, pot conține diferite cantități de BPA încorporate în cursul procesului de producție. Dacă alimentele nu au BPA în conținut, ele se pot contamina, totuși, prin păstrarea, procesarea, consumarea lor în vase de plastic (mai ales dacă aceste vase sunt vechi, uzate).
BPA este eliminat din organism prin intermediul aparatului urinar. Totodată, o parte din cantitatea ingerată zilnic poate rămâne în corp mai mult de 43 de ore sau se poate acumula în țesutul adipos, determinând consecințe nedorite prin efectele similare hormonilor feminini. Bisfenolul A nu pătrunde în organism doar prin hrană. El poate fi absorbit și prin piele, prin contactul cu materialele care îl conțin în cantități mari și pe care le atingem aproape zilnic, cum ar fi banalele bonuri de casă.
Bisfenolul A nu dezechilibrează doar sistemul endocrin al bărbaților, ci poate pune în primejdie și sănătatea femeilor, mai ales a celor gravide, al căror organism suportă modificări importante, pe durata sarcinii. La copii, bisfenolul poate afecta dezvoltarea cerebrală și sporește riscul de astm bronșic. Efectele expunerii timpurii la bisfenolul A sunt perfide, deoarece se pot ivi abia peste decenii, când femeile și bărbații se confruntă cu probleme majore în sfera reproductivă.

Citiți și:

yogaesoteric 
30 iunie 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu